Stresul de zbor

Stresul de zbor nu se refera numai la cantitata de munca (antrenament si curse) depusa de porumbel, in concordanta cu forma fizica si nivelul de alimentatie, dar si la alte elemente de stres asociate cu insasi cursa in sine.

Marimea timpului petrecut in zbor de porumbelul de cursa trebuie corelat ci forma fizica si cu cantitatea de calorii dmin hrana primita. Sa fortezi o pasare subnutrita, sub sau supraponderala, care nu e in forma sau e deja obosita de zbor, reprezinta un stres semnificativ. Pasarile obosite au nevoie sa se refaca, atat fizic cat si psihic, inainte sa se intoarca inpoi la “munca”.

Lansarile si cursele in exces nu numai ca proviaca un stres continuu, dar sunt o cale de distrugere apotentialului de concurs al porumbelului. Stresul de zbor este sporit de naparlire, in special la pasarile tinere, mai ales cand este vorba de penele de zbor si din coada.

Imbarcarea porumbeilor este un stres, transpotul porumbeilor, expunerea la boli, efortul de zbor, pradatorii intalniti pe traseu. Prin asigurarea odihnei la intoarcearea din cursa, o alimentatie adecvata, si un control al bolilor pot ajuta porumbelul sa treaca mai usor peste stresul cauzat de concursul in sine, de la imbarcare la sosirea in adapost.